Putin face pod către Crimeea, la propriu. FACTURA Rusiei pentru teritoriul anexat: cât de dependentă este republica separatistă de Ucraina. ANALIZĂ GÂNDUL

Crimeea este aprovizionată, în prezent, cu energie electrică de Ucraina. În jur de 80% din necesarul de energie trece prin Istmul Perekop, singura fâșie de pământ care leagă peninsula de țărm. Regiunea consumă în jur de 1,2 gigawați de curent anual, însă doar o mică parte este acoperită de cele patru centrale termice situate pe propriul teritoriu.

Rusia promite că va construi o nouă infrastructură energetică. Guvernatorul regiunii Krasnodar, situată în sudul Rusiei, dar despărțită de Crimeea prin Strâmtoarea Kerci, s-a angajat să furnizeze curent electric către peninsula recent declarată parte a Rusiei, prin construirea unui sistem de aprovizionare submarin. Alte voci spun că ar fi necesară construcția unei centrale electrice, un proiect a cărui costuri s-ar putea ridica la circa 1,7 miliarde de dolari, potrivit unor analiști.

Podul de 3 miliarde de dolari peste Kerci

Rusia s-a angajat chiar și înainte de izbucnirea tensiunilor să sprijine dezvoltarea de infrastructură din zonă. Oficialii de la Moscova și de la Kiev discută de mai bine de un deceniu despre necesitatea ridicării unui pod de 4,5 kilometri peste Strâmtoarea Kerci, însă proiectul a fost amânat în repetate rânduri.

Miercuri, președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia va construi un pod în valoare de trei miliarde de dolari care să lege statul de peninsulă.

Aceste investiții nu reprezintă o provocare pentru bugetul Rusiei, spun economiștii. „Pentru bugetul Rusiei nu reprezintă o provocare prea mare”, este de părere Nataliya Orlova, economist-șef Alpha Bank.

„Chiar dacă vor cheltui 5 miliarde de dolari, sau zece miliarde, acești bani nu schimbă dramatic bugetul”, a explicat ea.

Rusia avea în februarie două fonduri de rezervă în valoare de 170 de miliarde de dolari. O parte din acești bani au fost folosiți în încercarea de a consolida regimul fostului președinte Viktor Ianukovici care a fugit la Moscova luna trecută, potrivit Bloomberg.

Alimentarea cu gaze, asigurată temporar

Premierul nerecunoscut de Vest al Crimeei, Serghei Aksionov, a precizat încă dinainte ca președintele Vladimir Putin să semneze alipirea peninsulei de Rusia că toate companiile de stat care activează în sectorul energetic și minier vor fi controlate de parlamentul local.

„Resursele energetice și miniere ale Crimeei aparțin cetățenilor republicii autonome”, a subliniat Aksionov, citat de Financial Times.

Una dintre primele măsuri adoptate de noii lideri ai Crimeei a fost de altfel naționalizarea companiei Chornomornaftogaz, o subsidiară a producătorului de stat ucrainean Naftogaz. Compania produce aproximativ 1,65 miliarde metri cubi de gaz pe an, ceea ce ar asigura în jur de două treimi din necesarul peninsulei, potrivit presei internaționale. Chornomornaftogaz are, însă, un potențial de creștere a producției cu până la 3 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă că ar putea asigura întregul consum din Crimeea.

Principalele conducte de gaze din regiune

Sursă: New York Times

Odată cu preluarea companiei, liderii din Crimeea intenționează să „privatizeze” subsidiara ucraineană prin vânzarea acesteia către gigantul rus Gazprom, potrivit oilprice.com.

Poziția geografică a peninsulei reprezintă un alt avantaj strategic, în contextul în care experții susțin că în acea regiune a Mării Negre s-ar afla ample resurse de petrol și gaze, pe lângă cele exploatate în prezent de Chornomornaftogaz.

Potrivit estimărilor guvernului de la Kiev în perimetrele Skifska și Foros sunt atât de bogate în resurse încât producția de țiței și gaze de acolo ar fi suficientă pentru a asigura 20% din necesarul de energie al Ucrainei, potrivit Bloomberg BusinessWeek.

Aceste perimetre off-shore pot deveni și o sursă de atragere a unor investiții străine. Ucraina a fost la un pas de a semna un parteneriat cu ExxonMobil și Shell pentru exploatarea de resurse la Marea Neagră. Cele două companii intenționau să foreze două sonde în perimetrul Skifska, valoarea investițiilor ridicându-se la circa 735 de milioane de dolari. Shell a anunțat miercuri că s-a retras încă din ianuarie din negocierile cu Ucraina.

Cât îi costă pe ruși anexarea Crimeii

Acum că visul rușilor de a anexa Crimeea a devenit realitate, Moscova încearcă să calculeze care vor fi costurile alipirii unei regiuni care, în cuvintele ministrului rus pentru dezvoltare regională Igor Slyunyayev, are o economie care „nu arată mai bine decât cea a Palestinei”.

Ca parte a Ucrainei, în jur de 40% din bugetul anual al Crimeei, de circa 500 de milioane de dolari, a fost susținut de subsidiarele companiilor ucrainene. Rusia ar trebui să egaleze această cirfră sau chiar să o întreacă dacă vrea să asigure o creștere a nivelului de trai din regiune. Standardele de viață din Crimeea sunt cu mult inferioare celor din Rusia. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este, în Rusia, unde trăiesc peste 100 dintre miliardarii planetei, de circa 14.000 de dolari, de aproape trei ori mai mult decât în Ucraina, unde este de 5.000 de dolari.

Indicatorii demografici prezintă de asemenea o problemă. Peste jumătate de milion de persone, aproape un sfert din populație, sunt pensionari. Pensiile din Rusia sunt de două ori mai ridicate decât cele din Ucraina. Fostul ministru rus de Finanțe estima că plata asigurărilor sociale de stat pentru pensionarii din Crimeea ar costa în jur de 1,9 miliarde de dolari anual.

Totodată, o mare parte a rezidenților din Crimeea își câștigă existența din turism, domeniu cu un grad ridicat de evaziune fiscală și dificil de taxat pentru guvern. Majoritatea turiștilor care vizitează însă peninsula sunt ucraineni care ar putea alege alte destinații în această vară, având în vedere conflictele din regiune.

Dificultatea aprovizionării Crimeii a fost motivul pentru care rușii au cedat-o în 1954 Ucrainei

Aprovizionarea Crimeei a fost dificilă și în urmă cu 60 de ani. În 1954, peninsula a fost transferată fostei Republici Socialiste Sovietice Ucraineană.

„Acest gest a avut rațiuni pur economice, pentru că peninsula nu putea fi aprovizionată de pe teritoriul Rusiei Sovietice, în special cu apă”, a explicat Wolfram Roebuck, președintele Agenției Ucraino-Europene pentru Energie. Ceea ce este frecvent descris ca fiind un cadou al liderului rus Nikita Khrushchev pentru ucraineni a fost în principal o soluție pentru a rezolva o problemă energetică, scrie Deutsche Welle.

Crimeea nu își poate asigura necesarul de apă potabilă nici în prezent. Climatul regiunii este unul uscat și cald, iar în timpul lunilor de vară majoritatea cursurilor de apă și a râurilor seacă.

În jur de 80% din apă provine din fluviul Nipru, al treilea cel mai mare fluviu din Europa. Aprovizionarea este asigurată cu ajutorul unui canal care transportă apa dintr-un rezervor (în imagine) situat la buza istmului care leagă Crimeea de Ucraina.

Totodată, 90% din produsele alimentare și industriale ajung în Crimeea pe cale terestră, prin Ucraina.

Cercul vicios dintre Rusia, Ucraina și Crimeea

„Orice tăiere a liniilor de aprovizionare ar duce la represalii, inclusiv din partea Rusiei, care ar putea opri apoi avizionarea cu gaze a Ucrainei”, este de părere Roebuck.

Ucraina a pierdut deja sprijinul financiar de 15 miliarde de dolari promis de Rusia. Plățile au fost întrerupe după căderea regimului Ianukovici și fuga fostului președinte la Moscova.

Totodată, gigantul rus Gazprom, principalul furnizor de gaze al Ucrainei, a anunțat că statul vecin nu și-ar fi plătit ultima „factură”, în valoare de aproape două miliarde de dolari, insinuând că aprovizionarea ar putea fi sistată.

Rubla, noua monedă oficială din Crimeea

Luni, Parlamentul republicii separatiste Crimeea a schimbat moneda oficială a statului cu rubla rusească. Hrivna, moneda ucraineană folosită în prezent va fi accpetată până la începutul anului 2016.

Procesul de alipire la Rusia începe însă să-i îngrijoreze pe locuitorii din peninsulă. Numeroase persoane au descoperit că le-au fost blocate temporar conturile bancare. PrivateBank, una dintre cele mai importante bănci din Ucraina, a blocat conturile ca urmare a deciziei de adoptare a rublei.

Totodată, în lipsa lichidităților, banca a limitat retragerile la doar 500 de hrivne pe zi, echivalentul 37 de euro.